Pone inoghe sa posta eletrònica tua, si cheres retzire sa notìfica de sas Notas noas

14/09/16

sambenadu: DESSÌ


---
Est craru chi, in belle totu sos sambenados chi cumintzant cun DE-, tenimus una prepositzione "de" chi definiat un'apartenèntzia a pessone (babbu o mama) o a logu (sartu, monte, etc. o bidda). A dolu mannu, su prus de sas bias custa prepositzione in su marcamentu —in s'anagrafe moderna, duncas—, l'ant iscrita atachende·la a su sambenadu beru, deformende·lu o istropiende·lu, minemende sa possibilidade de lu cumprèndere: Deledda, Dettori, Deidda, Delogu, Demonte, Deriu, etc.
Sa matessi cosa est capitada cun "Dessì", in ue, in realidade, sa "ì" diat èssere sa cuntratzione de -ii-  ("De Sii"), comente resurtat finas in documentos antigos: CSMB 185: sa parzone ipsoro k’auiant tenendo assa de Troodorio Gaza et ae s’atera parte ad Petru de Sii. E "Sii"? Diat èssere su resurtadu non nasalizadu de sa "n" de SINI, bidda de sa Marmidda in prov. de Aristanis. No est s'ùnicu sambenadu in ue, in s'iscritura, no est sinnada sa nasalizatzione, es.: "Pittau" chi benit dae "Pitãu" (dae "Pitanu" = Subustianu).
Duncas, "Dessì" diat èssere in su cumintzu "De Sini" (originàriu de Sini).
---
d.corraine

Nessun commento:

.............................................................................................

• Diegu Corràine [dsc], moderadore e redatore.

.............................................................................................

INCARCA IN SU FAEDDU CHI T'INTERESSAT! Si cheres imparare a praticare sa LSC, inoghe ti podimus agiuare. Pro fàghere pregontas, ma finas pro currègere faddinas chi podimus fàghere finas nois, iscrie a: limbasardacomuna@gmail.com

Amus pessadu chi pro sos amigos chi cherent megiorare s'ortografia de sa LSC, cumbenit a tènnere un'ispàtziu che a custu in ue podimus pònnere AVERTÈNTZIAS in manera istàbile, a disponimentu de totus, pro: dare cussìgios, rispòndere a pregontas, currègere isbàllios.

LSC > Delìbera numb. 6/14 de su 18 de abrile de su 2006, su Guvernu sardu aprovat sas normas de sa Limba sarda comuna>Limba Sarda Comuna