Pone inoghe sa posta eletrònica tua, si cheres retzire sa notìfica de sas Notas noas

23/01/16

P&R: "In ue cheret postu s'atzentu gràficu?"

---
Totu sas paràulas tenent una vocale in ue ruet su tonu de sa boghe. Costumamus a lu sinnare graficamente cun su sìmbulu de "grae" (à, è, ì, ò, ù).

• Non ponimus custu sìmbulu de atzentu:

— in sas paràulas in ue su tonu ruet in sa penùrtima vocale: ando, andas, andat, andamus, andades, andant, etc.

— in sas paràulas cun una vocale ebbia, es.: te, si, su, lu, bi, etc.

• Lu ponimus in:

1) sas paràulas cun prus de una vocale, in ue su tonu ruet in s'ùrtima vocale. A su sòlitu paràulas istràngias: tribù, caribù, cafè, etc.

2) sas paràulas in ue su tonu ruet in sa tertzùrtima vocale: òmine, fèmina, istòria, aìamus, aìais, sighìamus, paràula, càntigu, àsiu, àinu, aìais, aìamus, etc.

In paràulas ligadas cun partìculas enclìticas (duncas, comente chi siant una paràula ebbia, foneticamente), custas paràulas mantenent s'àtzentu gràficu in sa tertzùrtima:

—cando est sighida dae una enclìtica ebbia, es.: màndiga·lu, àrtzia·lu, etc. (chi, duncas, tenet giai s'atzentu gràficu cando sunt a sa sola). Ma non cheret postu in, es.: lea·lu, leade·lu (ca giai no lu tenent cando sunt a sa sola).

—cando  est sighida dae duas o tres enclìticas, es.: màndiga·nche·lu. In custos casos, b'at duos atzentos tònicos, unu printzipale in su "nche" (ma no l'iscriimus, ca sa vocale sua est in sa penùrtima positzione) e unu segundàriu in sa "a" de "màndiga" (e duncas l'iscriimus).

In pràtica, s'atzentu gràficu cheret semper postu —cando li tocat—, siat cando si tratat de faeddos a sa sola, siat cando custos sunt in cumpangia de partìculas enclìticas.

Sa "j" non contat comente vocale. Duncas, non bi cheret s'atzentu in, ca tenent su tonu in sa penùrtima vocale: massaju, operaju, notaju, benzinaju, ruju, etc.
—d.corràine

16/01/16

"ferta" NON "ferida"

---
Si nos segamus cun unu leputzu, nos faghimus una "ferta". Su faeddu benit dae su verbu "fèrrere" (dae su lat. FERIRE), chi tenet "fertu" comente partitzìpiu passadu.
Duncas, "ferida" est unu italianismu, chi podimus fàghere a mancu de nàrrere e iscrìere.
—d.corràine

13/01/16

"chimbe annos a como" NON "chimbe annos faghet"

---
Acuntesset de lèghere semper de prus in web espressiones comente "chimbe annos faghet", cun su verbu "fàghere", chi non sunt àteru si non su calcu dae s'italianu "cinque anni fa".
In sardu, su giustu est s'impreu de s'avèrbiu "como" o de sa locutzione averbiale "a como", postu in dae in antis o a pustis de s'inditu temporale, es.: "nos semus connotos duos annos (a) como" o "nos semus connotos (a) como duos annos".
—d.corràine

12/01/16

"frùtora" NON "fruta"

---
In sardu tenimus su faeddu  "frùtora" (finas "frùture, frùtura") dae su lat. «*fructŏra", pro inditare totus sos frutos chi podimus mandigare, es.: "m'agradat meda sa frùtora", "ponide·mi unu chilu de cussa frùtora", etc.

Duncas non tenet sentidu de nàrrere o iscrìere 'fruta', chi est un'italianismi ebbia.
—d.corràine 

08/01/16

"limba materna" VS "limba mama"

---
In sos ùrtimos annos nos est capitadu de lèghere "limba mama" pro inditare sa limba natzionale nostra. In sas ùrtimas dies, amus lèghidu "missa in limba mama".
In sardu est giustu a nàrrere "limba materna" si li cherimus dare su sentidu de s'ita. "lingua materna", de su fra. "langue maternelle", de s'isp. "lengua materna", de su cat. "llengua materna".

De seguru, sa locutzione "limba mama" est su calcu de s'ita. "lingua madre" (chi a dolu mannu leghimus a s'ispissu, ma est una faddina), tradutzione mala de s'ing. "mother language", chi, però (contra a s'aparèntzia) currispondet a "limba materna" e no a "limba mama", comente diat pàrrere (mother=mama, language=limba).

In realidade, "limba mama" est giustu, ma pro inditare sa limba dae ue su sardu, su frantzesu, s'italianu, etc. sunt derivadas, es.: "su latinu est sa limba mama nostra". Pro nois e sos àteros chi amus numenadu, duncas, sa "limba mama" est su LATINU. Difatis, finas in italianu esistint ambas locutziones ma cun valores diferentes: "lingua materna" VS "lingua madre".

Tando, cumbenit a nàrrere, si b'at bisòngiu, "libros in limba materna, missa in limba materna" o "libros in sardu, missa in sardu" ma NON "libros in limba mama, missa in limba mama". Gasi etotu, est giustu "die internatzionale de sa limba materna" e NON "die internatzionale de sa limba mama".
—d.corràine

.............................................................................................

• Diegu Corràine [dsc], moderadore e redatore.

.............................................................................................

INCARCA IN SU FAEDDU CHI T'INTERESSAT! Si cheres imparare a praticare sa LSC, inoghe ti podimus agiuare. Pro fàghere pregontas, ma finas pro currègere faddinas chi podimus fàghere finas nois, iscrie a: limbasardacomuna@gmail.com

Amus pessadu chi pro sos amigos chi cherent megiorare s'ortografia de sa LSC, cumbenit a tènnere un'ispàtziu che a custu in ue podimus pònnere AVERTÈNTZIAS in manera istàbile, a disponimentu de totus, pro: dare cussìgios, rispòndere a pregontas, currègere isbàllios.

LSC > Delìbera numb. 6/14 de su 18 de abrile de su 2006, su Guvernu sardu aprovat sas normas de sa Limba sarda comuna>Limba Sarda Comuna