Pone inoghe sa posta eletrònica tua, si cheres retzire sa notìfica de sas Notas noas

15/05/15

"a dentirdie"

A sa loc. averb. italiana "a giorni alterni" currispondet in sardu "a dentirdie", probab. dae "die inter die", es.: nos telefonamus a dentirdie.
A sa loc. sust. italiana "giorni alterni" currispondet in sardu "dies bàrigas", probab. derivadu dae lat. «varicare» (=passare, colare).

12/05/15

su/sa, sos/sas ... os/as ... is

In sardu, dae su lat. IPSE, IPSA, IPSUM, tenimus custos tipos de artìculos:

A) su/sa, sos/sas, in su prus de sas biddas tzentrales e setentrionales

B) su/sa, os/as, in unas cantas biddas tzentru-orientales

C) su/sa, is, in sas biddas meridionales

Cale est sa solutzione mègius? Sunt totus reales e duncas sunt bonas totus.

Sa solutzione A tenet currispondèntzia in sa desinèntzia de sos sustantivos e de sos agetivos: su maistru bonu, sa maistra bona, sos maistros bonos, sas maistras bonas. 

Sa solutzione B tenet currispondèntzia in sa desinèntzia de sos sustantivos e de sos agetivos: su maistru bonu, sa maistra bona, os  maistros bonos, as maistras bonas

Sa solutzione C non tenet currispondèntzia in sa desinèntzia de sos sustantivos e de sos agetivos: su maistru bonu, sa maistra bona, is maistrus bonus, is maistras bonas

In sa solutzione A e B, b'at curispondèntzia ispeculare intre artìculos, sustantivos e agetivos, siat in su singulare siat in su plurale, siat siat in maschile siat in su feminile.

In sa soluatzione C, nono, ca in su plurale s'artìculu est nèutru ma est acumpangiadu dae sustantivos e agetivos chi assegurant sa diferèntzia maschile/feminile.

Duncas, sende chi sa Lsc ammitit finas "is", a ratificare un'anomalia comente sa solutzione C leada a ùnicu istandard mi paret una petzi tentativu de "acuntentare" sos contràrios a sa Lsc, pro los lusingare.  Sena chi custu tentativu tèngiat resurtadu perunu in sos destinatàrios. Ca custos no est petzi "is" chi cherent e chi los acuntentat, ca punnant a una norma meridionale ebbia, totu diferente dae sa Lsc e, si nono, a truncare in duas o prus normas sa limba sarda. Duncas, est craru chi (comente càpitat de lèghere in carchi blog), a sos contràrios de sa Lsc, sa proposta de "is" elevadu a istandard ùnicu paret prus una trampa chi no àteru.

06/05/15

"crobu" NON "lobu"

Unu de sos critèrios de sa Lsc  (4.1. f) est chi cumbenit a adotare una solutzione “prena”, prus cumpreta a cunfrontu cun s'etimologia comuna a totu sas variantes.
Duncas:
— dae lat.  *CLOPUM pro COPULUM, mègius  “crobu” NON “lobu”, etc.
Gasi etotu:
— dae lat. *CLOPPA pro COP(U)LA, mègius “croba” NON “loba”, etc.

— dae lat. *CLOPPARE pro COPULARE, mègius “crobare” NON “lobare”, “lobari”, “lobai”, etc.

— dae lat. COMPLERE, mègius “cròmpere” NON “lòmpere”, “lòmpiri”, “lompi”, etc.

.............................................................................................

• Diegu Corràine [dsc], moderadore e redatore.

.............................................................................................

INCARCA IN SU FAEDDU CHI T'INTERESSAT! Si cheres imparare a praticare sa LSC, inoghe ti podimus agiuare. Pro fàghere pregontas, ma finas pro currègere faddinas chi podimus fàghere finas nois, iscrie a: limbasardacomuna@gmail.com

Amus pessadu chi pro sos amigos chi cherent megiorare s'ortografia de sa LSC, cumbenit a tènnere un'ispàtziu che a custu in ue podimus pònnere AVERTÈNTZIAS in manera istàbile, a disponimentu de totus, pro: dare cussìgios, rispòndere a pregontas, currègere isbàllios.

LSC > Delìbera numb. 6/14 de su 18 de abrile de su 2006, su Guvernu sardu aprovat sas normas de sa Limba sarda comuna>Limba Sarda Comuna